Paradoxul situaţiei mele este că eu întâi am Redescoperit Moldova, abia apoi am Descoperit-o

După cum spunea şi poetul Cezar Ivănescu, iar mai apoi Tudor Gheorghe într-o melodie, m-a prins dorul de Moldova, aşa că am acceptat imediat invitaţia Svetlanei de a descoperi Moldova (chiar, am învăţat, în sfârşit, să pronunţ Svetlana şi nu Zvetlana )

Drumul de la Iaşi la Albiţa merge paralel cu graniţa şi pe alocuri se apropie foarte tare de Prut, iar eu mă uitam în stânga, să admir Moldova, pierzând atenţia de la drum… până a venit o curbă pe care am observat-o în ultimul moment… şi-apoi am încercat să mă uit mai mult în faţă

Eu am ajuns acolo ultimul din grup, dar cu dorul cel mai mare! Şi din acest motiv am mers direct la Cricova, unde oamenii mă aşteptau cu nerăbdare.
Despre Cricova trebuie să ştiţi că este un adevărat oraş subteran, care a apărut, practic, din fostele mine de calcar. De fapt, de acolo încă se fac excavări, drept urmare cramele se extind mereu.

Beciurile Cricova adăpostesc şi Colecţia Naţională de Vinuri, adică o mulţime de vinuri istorice, atât din Moldova, cât şi din alte părţi ale lumii. În total, 1,3 milioane de sticle, care au o valoare inestimabilă.
Trebuie să reţineţi că lungimea galeriilor de acolo depăşeşte 80 de km, iar temperatura este constantă pe toată perioada anului, între 10 – 12 °C, ceea ce crează un mediu foarte bun pentru depozitarea vinurilor. Adâncimea la care se află oraşul subteran variază între 30 m şi 80 m, în funcţie de relieful de deasupra.

Dacă vă pasionează subiectul, pe Wikipedia puteţi găsi mai multe informaţii, sunt foarte interesante!
Şi neapărat, nu uitaţi sloganul acestei vinării, mi se pare genial: NOMEN EST OMEN. Adică, într-o traducere liberă, numele este un semn

__
Acest articol a fost scris în cadrul infotripului Descoperă Moldova, organizat de către USAID CEED II, susținut de Chateau Vartely, Purcari, Cricova, Et cetera, Mimi, Vinăria Poiana, Perna Mea, OldCom, Matei, Tatrabis, Agro pensiunea Butuceni și găzduit de către Orheianca.eu.