Serviciul de Informaţii Externe afişează o reclamă pe YouTube, în încercarea de a găsi oameni noi care să se alăture instituţiei.
Nu ştiu ce înseamnă dci.ro, dar în urma verificărilor am constatat că site-ul este identic cu sie.ro şi răspunde la ping de pe acelaşi IP 
Cine se bagă?
Anul acesta a fost prima dată când Muzeul CFR a fost deschis în cadrul Nopţii muzeelor. Deci lumea nu prea ştia şi nu a fost chiar super-aglomerat
Am putut să simt chiar de la intrare mirosul comunist. Sigur trebuie să ştiţi mirosul ăla specific…
Primul lucru care mi-a atras atenţia acolo a fost evoluţia construcţiei de căi ferate în perioada 1869-1879. Ataşez o poză comparativă, aşa cum am putut să o fac, că nu se putea ajunge peste tot.
După cum se poate vedea, în 1869 erau două linii de cale ferată – Suceava-Roman şi Bucureşti-Giugiu – însumând 170 de km. După doar 10 ani, lungimea lor ajunsese la 1378 de km, matematica simplă arătându-ne că s-au construit încă 1208 km, adică 330 de metri de cale ferată pe zi. Cu tot cu gări şi toate cele necesare rulării şi întreţinerii trenurilor cu aburi.
Gândiţi-vă acum în ce ritm se construieşte în România zilelor noastre. Ce s-a schimbat de atunci?
Bonus: observaţi graniţele şi vecinii României din perioada respectivă, cât şi efectele războiului ruso-turc de la 1877-1878.
Am văzut şi biroul lui Anghel Saligny, cât şi o poză cu impresionantul său pod peste Dunăre, grav avariat în urma unor bombardamente în 1944.
Ei, asta a fost ceva absolut impresionant, mai ales pentru mine, care sunt pasionat de trenuri. Diorama a fost realizată de către Trains Addicted şi cred că a costat cât o maşină scumpă
Dacă vă interesează, puteţi vedea pe site-ul lor ce complexe sunt locomotivele, cu tracţiune pe toate axele, alimentare prin pantograf, cu motor cu transmisie cardanică etc.
Pentru că sunt interesat de câte probleme fine de gramatică a limbii române, am creat o nouă categorie pe acest blog, cu denumirea Limba română.
Încep cu expresia a da sfară în ţară, acceptată mai nou şi sub forma a da sfoară în ţară.
Conform dexonline.ro, sfară înseamnă:
Ştim că pe vremuri erau folosite focurile de semnalizare pe dealuri şi coline, pentru a anunţa mai repede o primejdie iminentă. Astfel, putem să ne dăm seama foarte uşor că expresia vine tocmai de la această acţiune de a aprinde focuri, care să facă fum, să fie văzute…
În schimb, sfoara e… doar o sfoară. Nu anunţă nimic, nu răspândeşte nicio veste. În cazul nostru e doar o transformare a cuvântului sfară, care pentru multă lume nu înseamnă nimic, drept urmare a fost înlocuit cu un cuvânt mai familiar.
Aşadar, folosind corect şi frumos limba română, vom spune a da sfară în ţară.
Acum două zile am primit un mail de la Tudor Chirilă, în care mă anunţa că a lansat un nou videoclip Vama. Perfect fără tine.
Continuă să citești