Arhive lunare: iunie 2015

#vizitainHD – ziua 3

Acest articol a fost scris în cadrul evenimentului Vizită în HD ← aici găsiţi toate articolele scrise pe această temă.

De fapt, asta a fost doar jumătate de zi, pentru că apoi am plecat din nou la drum spre Bucureşti. Însă, de departe, a fost cea mai faină zi, pentru că am avut parte de o surpriză minunată.

Pentru prima dată în viaţa mea am zburat cu planorul!! :D

_VIP2695Mulţumim Aeroclublui Deva că ne-a oferit această experienţă de neuitat!

Pentru cei ce nu cunosc, avionaşul ăsta nu are motor, în schimb are aripi foarte lungi şi merge aşa, pe aripile vântului :D
Este tras de o instalaţie pe cablu şi urcă foarte abrupt până pe la 400 m înălţime, după care începe să coboare, mai repede sau mai încet, în funcţie de măiestria pilotului sau de condiţiile atmosferice. Sau mai există varianta în care este tras de un avion, iar atunci poate urca până la mai multe mii de metri, zborul planat ajung la zeci, sute de kilometri distanţă.

În varianta cu cablu, un astfel de zbor durează 5-7 minute şi costă 12 euro (dacă am reţinut corect :P ). Senzaţia la urcare a fost înfricoşătoare pentru mine, se înfundă şi urechile de la schimbarea rapidă a presiunii, însă de îndată ce aparatul de zbor începe să planeze, senzaţia e minunată! Neavând motor, nu se aude niciun alt zgomot în afară de vânt şi pluteşti aşa fâl-fâl, vai, cât de fain :) Merită încercat!

Din păcate, forma carlingii e nepotrivită pentru poze, lasă tot felul de reflexii. Încercând să le evit, cred că am făcut 10 poze tot zborul :))

Continuă să citești

#vizitainHD – ziua 2

Acest articol a fost scris în cadrul evenimentului Vizită în HD ← aici găsiţi toate articolele scrise pe această temă.

Lotul de gimnaste junioare

Prima vizită pe care am făcut-o, de dimineaţă, a fost la Colegiul Naţional Sportiv „Cetate” Deva, unde am văzut fetele care se antrenează să devină campioane!

Este impresionant câtă muncă depun, zeci de ore de antrenament pe săptămână, plus program normal de şcoală. Nu e deloc uşor să faci performanţă, iar cel mai trist e că nici nu e răsplătită cum trebuie.

Cel mai interesant a fost că am putut să ne apropiem de fete mai mult decât s-a apropiat altcineva vreodată, iar asta o să vedeţi şi din pozele făcute cu ultra-wide angle :)
Continuă să citești